6) Formarea statului național român unitar, ca urmare a luptei duse de veacuri de poporul român, în condițiile victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, ale prăbușirii Imperiului Rus și destrămării Imperiului Habsburgic, nu este tratată în manualele cercetate.

Deși Manualul de istorie modernă pentru clasa a IX-a vorbește de dezmembrarea Austro-Ungariei și de soarta provinciilor desprinse de imperiu, totuși nu se spune nimic despre soarta Transilvaniei și despre faptul că aceasta, prin voința populației ei, s-a unit cu țara-mamă, cu România. În același timp, în carte se arată că „la Cernăuți s-a întrunit Vecea populară a Bucovinei care a luat hotărârea privind reunificarea Bucovinei cu Ucraina Sovietică”. Alte informații nu se dau, astfel că elevul nu află că, de fapt, Bucovina s-a unit cu România și nu-și poate pune întrebarea în virtutea cărui fapt istoric s-a justificat includerea ei în 1940 în componența U.R.S.S.

credit: Shutterstock.com

Spre deosebire de acest mod de tratare, manualul Istoria R.S.S. Moldovenești pentru clasele a IX-a și a X-a, amintit mai sus, care se predă în școlile medii din R.S.S.M., se ocupă – în spiritul denaturării adevărului istoric – pe parcursul a câtorva capitole, de „intervenția militară a României regale împotriva Basarabiei”, de „trădarea intereselor poporului său de către Sfatul Țării”. Afirmând tezele cunoscute ale unor istorici sovietici, în special din R.S.S.M., autorul manualului încearcă să-l convingă pe cititor că, profitând de slăbiciunea Rusiei Sovietice, de intervenția străină împotriva acesteia, România ar fi ocupat, prin forța armelor și cu ajutorul burgheziei și moșierimii din Basarabia, această provincie care altfel nu ar avea nimic în comun cu România. Un larg spațiu se acordă așa-zisei lupte a maselor populare din Basarabia împotriva „cotropitorilor români” și „demascării caracterului imperialist și nereprezentativ al Sfatului Țării”.