4) Participarea țării noastre la războaiele balcanice este doar amintită, arătându-se, totuși, că „toate guvernele participante la acest război au urmărit scopuri anexioniste”.
5) Primul Război Mondial și participarea României la această conflagrație sunt abordate în maniera cunoscută a istoriografiei sovietice.
Autorul manualului de istorie modernă pentru clasa a IX-a se străduiește să evidențieze prestațiile rusești; el lasă să se înțeleagă că datorită slăbiciunii armatei române, a capacității sale reduse de luptă, o dată cu intrarea ei în război, Rusia și-ar fi asumat noi obligații, „a trebuit să-și extindă linia fronturilor, să mai apere un aliat”. De asemenea, se enunță expres că România a intrat în război numai atunci când a crezut că datorită succeselor Rusiei din momentul respectiv, războiul se va termina rapid cu victoria Antantei. Totodată, autorul manualului precizează că pentru intrarea României în război alături de Antanta, Rusia i-a promis sprijin în dobândirea pământurilor locuite de românii din Austro-Ungaria. În capitolul „Primul Război Mondial 1914-1918”, din Manualul de istorie modernă, se arată, la subcapitolul nr. 42, că „România din anii ’80 ai secolului al XIX-lea a intrat în alianță cu Germania și Austro-Ungaria. La începutul războiului, guvernul rus a promis României pământurile care aparțineau Austro-Ungariei, locuite de români. Pentru aceasta, România s-a obligat să nu intre în război de partea Germaniei, să mențină o neutralitate prietenească în raporturile cu Rusia.
După succesele armatelor ruse în vara anului 1916 lângă Luțk, conducătorii României, mizând pe o victorie rapidă, au declarat război Austro-Ungariei. Dar s-a întâmplat faptul de care s-a temut chiar de la început comandamentul rus: armata română a suferit înfrângeri. Aproape întreaga Românie, inclusiv capitala București, a fost ocupată de inamic. Armata rusă a trebuit să acorde grabnic ajutor noii aliate și să-și extindă frontul de Est, și așa imens. Frontul s-a prelungit cu 500 km. de la Nistru până la Marea Neagră”. Poziția istoriografiei sovietice, menționată mai sus, este susținută, de asemenea, în manualul Istoria R.S.S. Moldovenești, pentru clasele a IX-a și a X-a, editat la Chișinău, în care se arată că „în luna august 1916, România regală a intrat în război de partea Antantei. În luna septembrie a aceluiași an, trupele germane și austro-ungare au trecut la contraofensivă și, în curs de câteva luni, au zdrobit principalele forțe ale armatei române și au ocupat o mare parte din regat. Rusia a trebuit să facă față inamicului pe încă un front al războiului mondial”.
Despre contribuția României la Primul Război Mondial în Manualul de istorie modernă pentru clasa a IX-a se arată doar că în țara noastră au fost mobilizați, în întreaga perioadă a războiului, 0,8 milioane de oameni.
