Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Ce învățau copiii din U.R.S.S. despre români: „Armata Română – primul agresor al Rusiei Sovietice”

Ce învățau copiii din U.R.S.S. despre români: „Armata Română – primul agresor al Rusiei Sovietice” sursa foto: wikipedia.org

 

 

Atlasul pentru istoria evului mediu pentru clasa a VI-a prezintă teritoriul țării noastre în aceeași manieră ca manualul și harta descrise mai sus. Acest atlas reflectă și ideea că până la apariția inexplicabilă pentru elevi a principatelor Muntenia și Moldova, pe teritoriul mărginit de Dunăre, râurile Nistru și Munții Carpați nu ar fi existat o populație stabilă, că în zona respectivă s-ar fi găsit, ca și în restul Peninsulei Balcanice, numai slavii. Nici atunci când descrie cuceririle turcilor de până la căderea Constantinopolului, autorul manualului de istorie a evului mediu nu amintește că aceștia s-au ciocnit cu altcineva decât cu unele ramuri ale slavilor și ungurilor.

De menționat că evitarea în manualele citate a unor referiri directe la poporul român până la formarea statelor independente vine în contradicție chiar cu tezele manualelor editate în R.S.S. Moldovenească, care recunosc continuitatea populației romanizate pe teritoriul vechii Dacii.

     2) Întemeierea Țărilor Române nu este menționată de manualele de istorie pentru școala medie, editate la Moscova; manualele publicate la Chișinău se ocupă mai mult de Moldova.

Principatele Române apar în manuale târziu după formarea lor, și mai ales în hărți. Astfel, în Manualul de istorie modernă pentru clasa a VIII-a nu se spune nimic despre existența Principatelor Române, cu excepția a două hărți care, înfățișând Europa în anii 1763 și 1815, arată că pe teritoriul țării noastre existau, la datele respective, Muntenia și Moldova, cu capitalele la București și Iași.

Moldova este cuprinsă în granițele sale istorice, însă pe teritoriul dintre Prut și Nistru este înscrisă denumirea ținutului respectiv: Basarabia. Menționarea denumirii provinciei, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu este lipsită de sens, deoarece individualizată astfel, explică mai ușor anexarea ei în 1812, elevul nefăcând o legătură directă între aceasta și Moldova. De altfel, din manualul amintit pentru clasa a VIII-a, sunt și reprezentări ale teritoriului țării noastre cu totul contrare adevărului istoric și tendențioase. Din harta reprezentând Europa în 1789, aflăm că la acea dată pe teritoriul de astăzi al României existau Valahia, Basarabia și Ungaria.


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Ultima modificare Marți, 14 Iulie 2020 12:34

2 comentarii

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.