9) În comparație cu manualele apărute în anii trecuți, cele reeditate în 1977 prezintă mai pe scurt participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial, evocându-se doar faptul că de partea Germaniei au luat parte la război, ca aliați, Italia, Finlanda, Ungaria și România. Istoria contemporană pentru clasa a X-a, descriind situația din Europa din ajunul războiului remarcă că Germania hitleristă și-a instaurat controlul asupra țărilor din Europa de Sud-Est. „În octombrie 1940 armata germană a intrat în România, unde a consolidat dictatura fascistă a generalului Antonescu”.
Despre participarea României la războiul antisovietic scrie mai pe larg manualul de istorie a R.S.S.M., în care se relevă în special „regimul de ocupație” impus în Basarabia. În carte se afirmă că „ocupanții au transformat Moldova într-o colonie a României burghezo-moșierești. Alături de funcționarii veniți din România, la lucru în cadrul administrației de ocupație au fost atrași și naționaliștii, burghezii moldoveni, culacii (chiaburii). Pe teritoriul ocupat a fost instituit un regim de teroare sângeroasă, de violență, jaf, muncă forțată, de exploatare cumplită. Cotropitorii fasciști au lichidat colhozurile și S.M.T.-urile. Pământul, vitele, inventarul, livezile și viile, pe care statul sovietic le dăduse în 1940 țăranilor muncitori din raioanele de pe malul drept al Nistrului, au fost acum luate de la ei și remise moșierilor și culacilor. (...) Fasciștii jefuiau ținutul în mod organizat; de aici, autoritățile de ocupație trimiteau în România și în Germania vite, cereale, obiecte de artă și alte valori”.
Insurecția armată antifascistă și antiimperialistă din august 1944, ieșirea României din războiul purtat alături de Germania și trecerea ei de partea coaliției antihitleriste sunt amintite în legătură cu victoriile Armatei Roșii și cu apropierea frontului de granițele noastre. În timp ce manualele care apar la Moscova înfățișează rolul factorului extern în tratarea evenimentelor din august 1944 mai atenuat decât în edițiile precedente în care acesta era considerat ca determinant pentru victoria insurecției de la 23 august 1944, manualele din R.S.S.M. se mențin la vechile aprecieri. Istoria R.S.S. Moldovenești, de exemplu, arată că
„în urma zdrobirii trupelor fasciste în raionul Iași-Chișinău, clica fascistă guvernantă din România a rămas fără forță armată. Astfel s-au creat condiții favorabile pentru răsturnarea acestei clici de către forțele patriotice ale țării, conduse de Partidul Comunist Român. Armata Roșie a scos din război România ca aliată a Germaniei hitleriste. Au fost create condiții favorabile pentru a se acorda ajutor popoarelor din Europa de Sud-Est în lupta lor pentru eliberarea de sub jugul fascist”. În același timp, manualul de Istorie contemporană pentru clasa a X-a menționează doar că „în august 1944 Armata Roșie a distrus 18 divizii germane înconjurate la Iași și Chișinău și a înaintat în raioanele centrale ale României. Aceasta a grăbit căderea regimului militaro-fascist”.
