Citind documentul, remarcăm câteva lucruri:
- În epoca sovietică, atunci când era prezentată Europa de Sud-Est, interesul pentru popoarele slave era mult mai mare decât pentru români. Să fie aceasta de mirare? Să nu uităm că panslavismul a fost o armă importantă a rușilor în ultimele secole;
- Atunci când vine vorba de chestiunile politice, cititorul are dificultăți în a parcurge textul. Faptul istoric este greu de separat de propagandă. Se vede clar acest lucru atunci când este prezentată activitatea Sfatului Țării în cadrul Unirii de la 1918. Parcurgând textul redat de documentul de mai jos, care citează consistent din manuale, înțelegem mai ușor de ce după 1945 foștii membri ai Sfatului Țării au suportat represalii dure. În plus, intrarea armatei române în Basarabia este prezentată ca începutul agresiunii străine asupra Rusiei Sovietice (devenită în 1922, în urma extinderilor teritoriale, Uniunea Sovietică). Iar când se vorbește despre comuniștii români și activitatea lor în anii 1921-1947, impregnările propagandistice sunt mult prea stridente.
- Deși vom întâlni multe fapte care ne pot revolta (de exemplu, apariția pe o hartă din sec. al XVIII-lea a Basarabiei ca teritoriu distinct de Moldova etc), uneori, manualele sovietice par mai sincere decât cele din România Socialistă. De exemplu, atunci când se afirmă că înfrângerea armatei române în 1916 de către trupele Puterilor Centrale a dus la o situație foarte dificilă pentru Rusia, care s-a văzut nevoită să-și extindă frontul spre sud cu câteva sute de kilometri. Faptul că și armata rusă – nu numai cea română – a apărat Moldova în 1917 este destul de ușor trecut cu vederea chiar și în România zilelor noastre.
- Sunt și cazuri în care cel care a întocmit documentul lasă impresia că nu cunoaște toate problemele istorice la care face referire. De exemplu, pare indignat de reprezentarea provinciei Dacia ca fiind formată numai din „Oltenia, centrul Transilvaniei până la Carpații Răsăriteni și o parte din Banat”, comparativ cu restul teritoriului României. În realitate, stăpânirea romană în Dacia s-a redus, pentru cea mai mare parte a acesteia, aproximativ la teritoriile indicate de manualul sovietic.
Nu mai insistăm cu alte concluzii. Textul documentului emis de Ambasada R.S.R. de la Moscova este mult prea interesant pentru a vă mai prelungi așteptarea. Lectură plăcută!
Ambasada Republicii Socialiste România
Nr. 0212
Secret
„cu ajutorul Uniunii Sovietice, România s-a transformat dintr-o țară înapoiată agrară într-un stat industrial-agrar”.
Și cine din români nu știe că până în 1940 agricultura în România era medievală, cu caii și boii? Toți știm. Cui nu ia fost pe plac mecanizarea agriculturi, electrificarea satelor?