5. Tuberculoza

Datând din cele mai vechi timpuri (urme de bacterii regăsindu-se și pe mumiile antice), „boala sărăciei” a venit în numeroase valuri, provocând multe victime până la apariția streptomicinei din 1943. În 1944 deja se începe tratarea cu acest nou antibiotic.

Înaintea Revoluției industriale se credea că stoarcerea de vlagă și moartea lentă pricinuite de această boală erau cauzate de vampiri.

Din cauza multitudinii de simptome și efecte nefaste, tuberculoza nu a fost identificată drept boală unică până în anii 1920.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un sfert din populația lumii a fost infectată cu bacteria Mycobacterium tuberculosis, dar nu toți au dezvoltat tuberculoză; peste 90% din cazuri erau asimptomatice. Bacteria poate rămâne pe corpul gazdă o perioadă mai lungă de timp. Există anumite tulpini de tuberculoză care au devenit imune la medicamente, îngreunând misiunea de eradicare. Răspândită prin aer, bacteria reprezintă un pericol și în zilele noastre.

În anul 2018 au fost raportate 10 milioane de cazuri de tuberculoză, lăsând în urmă 1.5 milioane de victime. În 2017, numărul celor răpuși de acest pericol a fost de 1,6 milioane. Îmbucurător este faptul că rata apariției acestei boli este cu 2% mai mică în fiecare an.   

6. Malaria

Malaria, la fel ca febra galbenă este foarte răspândită prin ciupiturile de țânțari. Femela de țânțar anofel este vectorul principal de propagare (cu peste 400 de specii Anopheles diferite).

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2018 au fost raportate 231 de milioane de cazuri de malarie (405.000 victime, 272.000 fiind copii sub 5 ani), iar în anul 2017 alte 228 de milioane (416.000 victime); majoritatea erau din Africa.

Malaria a produs victime în 1906 la construcția Canalului Panama (împreună cu febra galbenă), a răpus soldați în al Doilea Război Mondial și a șters din existență papi, împărați romani, și personalități importante, cum au fost Dante, Caravaggio sau Lord Byron